În comuna Cochirleanca funcţionează o şcoală postliceală cu un număr de 238 (două sute treizeci şi opt) de elevi înscrişi, din care în anul de referinţă 2011 au absolvit cursurile un număr de 48 (patruzeci şi opt) de elevi.
Pe lânga aceastea învătământul comunei se mândreşte cu Şcoala de aplicaţie pentru Forţele Aeriene ,,Aurel Vlaicu’’din satul Boboc. Încă din anul 1911 au existat în ţara noastră două şcoli de pilotaj care funcţionau în Bucureşti şi ai căror piloţi au învăţat să zboare pe avioane construite la Chitila. La 1 aprilie 1912 a luat fiinţă prima şcoală militară de pilotaj din ţară, a doua din lume, după cea din Marea Britanie. În perioada interbelică a luat fiinţă la Buzău Şcoala de perfecţionare pentru piloţi de război, având sarcina continuării pregătirii în zbor a absolvenţilor şcolilor de la Cotroceni şi Tecuci.
În 1940 Şcolile Militare de aviaţie de la Tecuci şi Buzău au fost mutate pe aerodromul Ziliştea –Boboc, înfiinţat pe pământurile lui Alexandru Marghiloman, care le-a cedat în folosul aeronauticii şi aviatorilor români. Din 1958 şcoala a primit numele ,,Aurel Vlaicu” şi are sediul pe aerodromul Boboc, fiind Şcoală Superioară de Ofiţeri. De-a lungul anilor a trecut prin mai multe transformări: Institut Militar de Aviaţie, Şcoală de Aplicaţie pentru Aviație, pentru ca din 2003 să devină Şcoală de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene pregătind cadre pentru aviaţie, artilerie, antiaeriană, rachete sol-aer şi radiolocaţie.
În anul 2008 în urma procesului de reorganizare se înfiinţează Centrul de instruire pentru Forţele Aeriene, structură responsabilă de procesul de învăţare şi instrucţie pentru tinerii aviatori.
Învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial din comuna Cochirleanca este reprezentat de 2 (şcoli) şcoli cu clasele I-VIII, 2 (două) şcoli cu clasele I-IV și 5 (cinci) grădiniţe.
Școlile menţionate deţin 36 (treizeci şi şase) de săli de clasă şi cabinete şcolare, 22 (douăzeci şi două) de laboratoare şi 175 (o sută şaptezeci şi cinci) de calculatoare. De asemenea, există o sală de gimnastică, un teren de sport şi un atelier şcolar. O parte din unităţile şcolare necesită lucrări de întreţinere, amenajări, modernizări impuse de cerinţele unui sistem de învăţămînt modern. Se impune înfiinţarea unei rute pentru deplasarea de la domiciliu la unităţile de învăţămînt a elevilor.
Cultură
În comuna Cochirleanca există 2 (două) cămine culturale în satele Cochirleanca şi Boboccu spaţii corespunzătoare din punct de vedere funcţional. Se impune modernizarea acestor cămine culturale şi dotarea la standardele actuale. Biblioteca publică asigură pe lăngă celelalte biblioteci din comună, un volum destul de mare de cărţi, la care au acces toţi cetăţenii comunei.
Personalităţi ale culturii din Cochirleanca
-Gheorghe Gh Dunka-fost avocat pledant la Judecătoriile din Buzău şi Beceni,a construit o şcoală la Cochirleanca dupa ce s-a retras la moşia părintească;
-Profesorul şi istoriograful Constantin Gh. Dumitrescu, născut în 1898, a înfiinţat Muzeul etnografic regional în 1934;
-Medelnicerul Scarlat Hrisoscoleu Mateescu-întemeietorul ramurii buzoiene a familiei Hrisoscoleu,a avut moşii la Cochirleanca pe la 1729-1752;
-Eliza, fosta soţie a lui Alexandru Marghiloman căsătorită cu I. C. Brătianu a primit mostenire moşia Ziliştea Cochirleanca;
-Arhiepiscop Teofil Ionescu,născut la Bobocu,a fost întemeietorulAsociaţiei creştin ortodoxe ,,Patriarhul Miron”, a fost arhimandrit al bisericii ortodoxe române de la Paris, preot la diferite biserici române din SUA şi Canada, episcop de Versaille, vicar al Eparhiei românilor din străinătate.
Monumente istorice
Pe teritoriul comunei sunt două obiective declarate monumente istorice, ca situri arheologice de interes local:
-O aşezare aparţinând culturii Cerneahov din secolul al IV lea şi nişte morminte medievale din secolele XVI – XVII; Acestea se găsesc în punctul numit ,,Movila Roşioru’’
-O aşezare şi o necropolă din epoca migraţiilor din secolele al-IV-lea, al-V-lea e.n., care se află în locul numit ,,Valea Cochirleanca’’, la un km est de şoseaua dintre satele Roşioru şi Bălăceanu.
Tradiţii în Cochirleanca
Datinile şi obiceiurile, reprezintă pagina nescrisă a istoriei care oglindeşte modul de a gândi şi a se comporta a unei comunităţi. Din această cauză, ele trebuie să fie păstrate, cunoscute şi respectate, ca orice document care ne atestă originea.
Text preluat din Strategia de dezvoltare locala 2014-2020 – Comuna Cochirleanca
